100 de ani de la moartea pictorului Ștefan Luchian

Operele sale au fost vândute cu peste 170.000 de euro

07/06/2016

Supranumit „poetul plastic al florilor” pentru lirismul pe care îl degaja opera sa, Ștefan Luchian, unul dintre cei mai buni pictori români din toate timpurile, s-a născut la 1 februarie 1868, la Ștefăneşti, judeţul Botoşani. Atins de o maladie necruţătoare – scleroză multiplă, ajunsese să picteze în ultimii ani ai vieţii sale cu pensula legată de încheietura mâinii. Luchian a murit la 7 iunie 1916 la Bucureşti şi a fost înmormântat în Cimitirul Bellu.

Ştefan Luchian, unul dintre cei mai mari pictori români, şi-a început viaţa spectaculos, sub semnul succesului, al faimei şi al norocului. O moştenire importantă îl scutește pentru un timp de grijile materiale. S-ar fi putut dedica cu totul picturii, însă refuză să aleagă drumul comod, mânat de firea sociabilă şi imensa poftă de viaţă. Sportiv de performanţă – câştigă prima cursă de velocipede Giurgiu-București –, Luchian este nelipsit de la celebrele „bătăi cu flori” de la Şosea şi client al cafenelei Fialkovsky, loc faimos de întâlnire pentru artiştii vremii. Ca și Grigorescu sau Tonitza, Luchian a studiat la Paris și München. Influențat deimpresionism, curent la modă în acea epocă, artistul reușește să transmită emoție și candoare prin portretele sale. Refuzat la salonul oficial de pictură, organizează alături de alţi tineri o expoziţie a „Independenţilor” care va provoca scandal, dar le va aduce şi un mare succes.

Tabloul Tufănele Galbene, a fost vândut cu 170.000 de euro în 2013 la licitația de iarnă a casei Artmark.

Tabloul „Tufănele galbene” a fost vândut cu 170.000 de euro, în 2013, la licitația de iarnă a casei Artmark.

Curând însă, după ce averea moştenită se risipeşte încet-încet, visul lui Luchian alunecă de cealaltă parte a fileului, pictorul văzându-se nevoit să-şi câştige existenţa cântând la flaut în orchestra Teatrului Naţional, scriu cei de la Metropolis. În scurt timp, apar primele semne ale bolii care îl va lăsa paralizat. Este începutul sfârşitului pentru Ştefan Luchian… Iubita şi prietenii îl părăsesc pe rând şi tot ce-i mai rămâne este pictura. Apar primele semne ale gloriei artistice, însă paralizia îi ajunge la degete. Continuă să picteze cu penelul legat de braţ, păstrând ca model doar florile. Într-una din acele nopţi, Luchian este vizitat de Enescu, care vine să-i cânte la vioară spre a-i alina suferinţa. Este omagiul unui mare artist adus altui mare artist.

Tabloul “Primăvară” sau “Două muze” semnat de Ştefan Luchian a fost adjudecat la licitaţia Art Nouveau şi Romantism organizată de Artmark în capitală la preţul de 100.000 de euro.

Tabloul „Primăvară” (sau „Două muze”) semnat de Ştefan Luchian a fost adjudecat la licitaţia Art Nouveau şi Romantism organizată de Artmark în capitală la preţul de 100.000 de euro.

În București, pe strada Mendeleev (în apropierea Pieței Amzei), memoria artistului se păstrează, discret, în casa ce poartă pe perete plăcuţa comemorativă care sintetizează biografia pictorului: „În această casă a trăit, a lucrat, a suferit şi a murit neînțeles pictorul Ștefan Luchian (1868-1916)”.

„Luchian avea toate darurile marelui artist şi, în primul rând, acel caracter autentic, acea neîmblânzită vehemenţă a personalităţii după care îi recunoşti pe maeştri… Profunda capacitate afectuoasă şi energie, o melancolie îmbinată cu o viguroasă autoritate…, un sentiment nervos al formei, toate sunt trăsăturile pe care le sesizăm mai bine în caracterul şi în talentul său. Într-o limbă totodată sonoră şi suavă, Luchian a fost un mare revelator al sufletului românesc” – Tudor Vianu despre Luchian.

Opere importante din creaţia lui Ștefan Luchian sunt expuse la Muzeul Zambaccian, din București, aflat pe strada Muzeul Zambaccian nr. 21A.






comments powered by Disqus