Saulius Varnas: Încerc să lucrez cinstit și asta îmi dă dreptul să exist!

Regizorul lituanian despre BITEI, teatru și publicul moldav

03/06/2016

Numele lui Saulius Varnas spune multe pentru cunoscătorii de teatru. Fiind originar din Lituania, totuși, în mare parte, studiile le-a făcut peste hotarele țării și anume în Rusia, Austria, Olanda, ba chiar și în SUA. A fost director al Teatrului Dramatic din localitatea sa de baștină Panevezys, și tot acolo a fost desemnat și viceprimar al orașului în perioada 1990-1992. Astăzi, Saulius Varnas regizează spectacole de mare succes la Teatrul Regional Dramatic din Moghilev, Belarus, cu care a și venit în Moldova să-și prezinte unul dintre cele mai controversate opere, „Freken Iulia”, de August Strindberg. Rasputin.md a reușit să discute cu Saulius Varnas, iar despre experiența aceasta aflați în materialul ce urmează.

Saulius Varnas: Încerc să lucrez cinstit și asta îmi dă dreptul să exist!

Cum ați ajuns din Teatrul din Lituania în cel din Belarus?

Întâlnirile nu sunt întâmplătoare. Am acceptat să lucrez cu Teatrul Regional Dramatic din Moghilev abia după un an. Am promis directorului de teatru Andrei Novikov că voi veni la ei și voi pune în scenă piesa „Freken Iulia”. Și deși am promis asta, am montat acest spectacol în Macedonia, pe scena unui teatru din Scopje, cu actori celebri de acolo. A fost o aniversare și trupa teatrală macedoneană m-a rugat acest lucru, din acest motiv „mi-am încălcat promisiunea” față de Andrei Novikov. Dar piesa pusă pe scena din Moghilev îmi este cu mult mai dragă. Îmi place să montez același spectacol de mai mult ori. Aici e mai interesant, îmi e mai apropiat. Am simțit acel ceva, am descoperit un sens, am înțeles că am ce învăța de la actorii de aici, dar și ei de la mine.

Cum e să fii regizor la Teatrul Regional Dramatic din Moghilev?

Anume acest teatru mă face să îmi găsesc eul și să mă regăsesc în spectacolele ce se joacă pe scena acestuia. Arta e ceva asociativ. Așa precum sunt și cărțile. Una îți vei imagina acum când o citești, și cu totul altceva vei crede după zece ani, dacă revii la ea. Vreau să le caut înțelesul printre rânduri. Or, adevărul trebuie căutat în liniște. Misiunea teatrului e să aducă acea liniște și să te ajute să îți descoperi rădăcinile. Teatrul, într-o oarecare măsură, reprezintă sensul vieții. Sunt unii regizori care nu vorbesc câte jumătate de an pentru a acumula energia necesară ca să monteze o piesă bună. În cel mai bun caz, îți dau din cap în loc de „Bună Ziua”. Și acest lucru nu e deloc ușor. Doar dorință trebuie să fie. Și doar atunci energia pe care o va acumula va reuși să emită tot ceea ce a vrut să transmită omul de teatru, și ea chiar va transmite. Nu doar prin teatru, dar va trece și prin munți. În așa mod, vei putea simți și acele vibrații dumnezeiești. Știți, aceste lucruri îmi amintesc acum de copilăria mea și de bunelul meu. El creștea un soi de tutun american. Și la el veneau prietenii lui. Se adunau la o masă, trăgeau câte o pipă și tăceau. Nu vorbeau. Eram mic și nu înțelegeam cum fac ei asta și de ce. Mi se părea foarte straniu. Abia acum am înțeles de ce. Dacă georgienii spun toasturi lungi și pe urmă își beau vinul pe care îl țin în mână, lituanienii tac și, la final, spun „hai să bem, căci cât de bine am stat și am vorbit sufletește”. Deși, pot să nu deschidă măcar gura.

Ce trebuie să facă un regizor ca spectacolul său să aibă succes?

Îmi place să experimentez. De multe ori îmi schimb ideile în funcție de ceea ce descopăr în actori. Natura îmi dictează acest lucru și pentru mine contează foarte mult acest lucru. Dar și mai mult contează relația pe care o are regizorul cu directorul de teatru. Eu sunt o fire foarte impulsivă. Dar cu Andrei Novikov avem cel mai reușit tandem din experiența mea. Suntem foarte diferiți și dacă eu reacționez un pic mai „fierbinte” la unele situații, el e cel care, prin zâmbete și calm, reușește să calmeze toate spiritele. Publicul moldav mi se pare destul de tolerant la spectacolele ce sunt puse pe scena Teatrului Național Eugene Ionesco. Orașul Moghilev are în jur de 400.000 de cetățeni și există doar un Teatru de Dramă și, din acest motiv, noi punem pe scenă diverse spectacole, pentru public diferit. Din păcate sau din fericire, lumea vine la teatru pentru a se relaxa. Aceasta este o tendință actuală în lumea teatrului. Ei caută spectacole ușoare care aduc aminte de telenovele. Eu încerc să lucrez cinstit și asta îmi dă dreptul să exist! Pentru mine, salariul e ceva simbolic. Îmi este indiferentă suma. Dacă proiectul mi se pare intrigant și interesant, mă apuc de el.

Cu ce emoții pleacă spectatorii acasă de la spectacolele regizate de Saulius Varnas?

Noi încercăm ca spectatorul să vină la teatru și facem tot posibilul ca acesta să nu părăsească sala. Vrem să-i aducem la cunoștință că noi servim acestei profesii și că anume teatrul e cel care ne poate trata. „Freken Iulia” e un spectacol total diferit pentru spectatorii de seriale și telenovele. E ceva mult mai mult. Nu în zadar a fost mereu înconjurat de scandaluri, ecranizările (era preconizată și varianta de film) erau de multe ori oprite, iar scenele, pur și simplu, fascinau sau provoacă repulsie. Teatrul e o instituție care trebuie să învețe să ne inspire pentru a ne regăsi, e cel mai reușit instrument pentru a reuși asta. De a reuni poporul. Omul trebuie să își găsească drumul sufletului,  acea pace interioară. Știți, la sfârșitul spectacolului, regizorul tehnic era atât de fericit că piesa a fost montată și că anume el s-a ocupat de acest lucru. Mi-a zis că este cel mai fericit om de pe planetă pentru că face ceea ce chiar îi place. Dacă și doctorii sau alții ar reacționa așa la munca pe care o fac, lumea ar fi altfel. Lumea nu e condusă de mulțime, dar de individualități!

Ce înseamnă BITEI 2016 pentru dumneavoastră?

Am mai fost la festivalul BITEI și am doar impresii bune despre acesta. E ceva impresionant să vrei să faci doar teatru, pentru public, fără să vrei să obții profit din asta. E impresionant să poți aduna atâta lume, atâtea teatre din diferite țări. E ceva destul de înțelept. Ne ajută să înțelegem și alte culturi, alte idei, alte popoare.

Text: Svetlana Tataru


Saulius Varnas: Încerc să lucrez cinstit și asta îmi dă dreptul să exist!Saulius Varnas: Încerc să lucrez cinstit și asta îmi dă dreptul să exist!



comments powered by Disqus