În priză cu DJ-ul Andrew Rayel

22 de ani, 192 de concerte trance, 3 cereri în căsătorie

13/03/2015

Cerut în căsătorie de trei ori, Andrew Rayel, cu numele real Andrei Rață, a rămas totuși fidel muzicii sale și unui program foarte încărcat. Anul trecut a mixat la 162 de concerte în 35 de țări ale lumii, iar în 2015 deja a susținut 30 de concerte în zece țări. Întors recent din Olanda, de la State of Trance Festival, unul dintre cele mai mari evenimente de muzică trance din lume, acolo unde și-a celebrat radioshow-ul și Armin van Buuren în prezența a 30 de mii de oameni, zeci de producători și DJ din toată lumea, l-am abordat pe cel care a fost desemnat de revista „VIP magazin” „Omul anului 2014” la categoria carieră internațională. Am reușit să aflăm nu doar detalii picante din viața călărășeanului care mânuiește butoanele atât de dezinvolt încât i s-ar deda multe fete dornice de iubire, dar și pe ce schimbă el plăcerile Amsterdamului, precum și mărturii despre surpriza pe care o pregătește pentru toți împătimiții de muzică trance.

Femeia perfectă: atrăgătoare, cunoscătoare de muzică și fără gelozie

Multă lume vorbește că DJ-ii nu fac muzică, ci doar mixează. Tu ce părere ai?

Cu siguranță fac muzică, deja am lansat și un album. Acum este o altă tendință, ca DJ-ii să fie nu doar DJ, dar și producători. Mulți dintre ei au înțeles că nu-i de ajuns să iei piesele altor producători ca să le mixezi și, la un moment dat, toată sfera aceasta a muzicii electronice a ajuns la nivelul când fiecare DJ face mai mult decât să mânuiască butoanele, muncind în studio, compunând. Încă de prin 2005, DJ-ii au început să se orienteze spre munca de producător, iar a producătorii – spre munca de DJ, îmbinarea celor două activități chiar fiind un atu. Așa că, în topul celor mai tari 100 de DJ din acest an, e puțin probabil să se regăsească mai mulți decât un simplu DJ, pe când în anii precedenți ei erau mai numeroși.

Călătorești foarte mult. Ce loc din lume te atrage în mod special?

Îmi place foarte mult Amsterdamul. Am petrecut destul timp acolo și practic toate companiile cu care lucrez se află în Olanda. Îmi place orașul din punct de vedere arhitectural, din punct de vedere a comodității și accesibilității sale. Este extrem de ușor să ajungi unde vrei, așa încât oricând să fii punctual. Cu toate acestea, în oricâte turnee aș merge, locul meu preferat din toată lumea este studioul meu de acasă, la Călărași. Acolo mă simt cel mai bine, cel mai creativ.

Ai o groază de fani, iar de fane nici nu mai vorbesc. Care a fost cel mai neobișnuit compliment pe care l-ai primit?

Complimente au fost multe și diferite. Mai interesant este că am fost cerut în căsătorie de vreo trei ori, cu bannere mari și chestii de genul ăsta. S-a întâmplat în Canada și în Australia.

Ai iubită?

La momentul de față, nu.

Dacă ar plânge o femeie în fața ta, ce ai face?

Cred că aș plânge și eu. Sunt o persoană foarte emotivă și mai plâng uneori și la filme. Consider că este un lucru normal.

Ai fost îndrăgostit?

Nu.

Cum ar trebui să arate femeia perfectă pentru tine?

Pentru mine, femeia perfectă ar trebui să fie atrăgătoare mai întâi din punct de vedere fizic. Sigur că trebuie să cunoască ceva muzică, nu neapărat electronică, important să o cunoască în general, ca să vorbesc cu ea despre asta. La noi în casă, de exemplu, se vorbește despre muzică toată ziua, de dimineață până seara, deși eu pot să vorbesc pe diferite teme. Ea trebuie să aibă un bagaj de cunoștințe foarte larg și să fie sufletistă, pentru că mie îmi place să fac acte de binefacere. Desigur, nu ar trebui să fie geloasă, căci domeniul meu de activitate presupune multe călătorii și deci despărțiri mai frecvente și îndelungate.

„Cred că mi-ar fi foarte ușor să colaborez cu Eugen Doga”

Cine au fost oamenii care te-au inspirat în cariera ta?

M-au inspirat producătorii din afara țării, în primul rând Armin van Buuren, Tiesto pe timpurile lui, iar, dintre muzicieni, m-a impresionat și m-a influențat Hans Zimmer, producător german stabilit în America, precum și Klaus Badelt. Acești compozitori clasici moderni m-au inspirat cel mai mult ca să produc și eu.

 

Care este diferența dintre publicul de la noi și cel din afara țării?

Îmi place foarte mult publicul de la noi, este foarte energic și foarte receptiv, în unele cazuri prea receptiv. Asta este o latură foarte bună a publicului din Moldova. Dar latura lui negativă e că nu prea cunoaște muzica asta (electronică – n. r.). Și atunci când dai volumul mai încet ca publicul să cânte refrenul sau o bucată de piesă, el nu le cunoaște. În America publicul nu este atât de receptiv, dar cunoaște versurile, muzica. Or, acolo, oamenii urmăresc tot ce se întâmplă în domeniu, pentru că este modul de viață al unei societăți care merge la evenimente, poartă și adună toate brățările de pe la diferite concerte – astfel trăiesc acei oameni. Arată un pic straniu, poate prea festiv, cu toate floricelele și brățările pe ei... Cred că totuși aș prefera ca lumea să vină îmbrăcată obișnuit, dar să asculte muzica mai mult.

De câte ori ai mixat în țara noastră?

La noi am mixat de patru sau cinci ori, la evenimente mai mari, unde eram invitat inițial doar ca warmer, adică mixam la începutul unui concert ca să capăt experiență. După asta, am început să merg tot mai sus, evoluând înaintea sau după artistul principal. Și uite că am ajuns să fiu invitat și eu ca artist principal în Moldova.

Cu ce muzician moldovean te-ai gândit să colaborezi?

Încă nu m-am gândit la asta. Când am început să produc, mă orientam permanent după celebrități care au ajuns foarte departe, niciunul dintre aceștia nefiind din Republica Moldova. Nu m-am limitat doar la țara noastră, de la început am țintit departe și de asta nu mi-am propus niciodată să colaborez cu cineva de la noi. Majoritatea artiștilor de aici se limitează doar la Moldova, iar când încearcă să facă niște pași mai departe și văd că li se pun niște obstacole pe care nu le pot depăși, se conformează la limita Moldovei. Eu niciodată nu m-am limitat, dar am sărit practic peste toate obstacolele și am plecat mai departe în drumul meu.

Cum ți se pare o colaborare dintre un DJ ca tine și un compozitor de muzică clasică, cum ar fi Eugen Doga, de exemplu? Ai fi dispus să faci piese împreună cu maestrul din Moldova?

Cred că mi-ar fi foarte ușor să colaborez cu Eugen Doga. El are piese clasice care pot fi adaptate după muzica electronică. De fapt, când am început să compun, asta și făceam, realizam melodii de factură clasică și le adaptam la muzica electronică. Nu cred însă că maestrul este interesat de sfera electronică. Muzica pe care o compune Doga e considerată de critici și de lume mult mai serioasă și intelectuală. Totuși, după mine, și muzica pe care o facem noi are o tentă intelectuală, deși criticii o consideră neserioasă, dar cred că în foarte scurt timp o să-și schimbe părerea.

Ce atitudine ai față de muzica populară?

Pentru că sunt muzician, producător, respect toată muzica, cea populară inclusiv.

Tu mergi la discotecă?

La discotecă nu merg și nici nu-mi face mare plăcere să o fac, fiindcă jumătate din viața mea o petrec în discoteci și tot felul de localuri pentru evenimente. Totuși, mă bucur că atunci când lucrez, pot și să mă distrez. Dar, în timpul liber mă străduiesc să stau departe de tot ce înseamnă discotecă, dansuri, relaxându-mă într-un loc mai liniștit, unde să port o discuție caldă cu un vechi prieten.

Cum este o zi din viața ta?

Dacă e să vorbim despre o zi din Moldova, mă trezesc la ora 9. După baie și micul dejun, mă duc în studio și muncesc până la vreo 3 dimineața. Dacă e să vorbim despre o zi din turneu, ziua mea începe la ora 5 dimineața, încheindu-se după susținerea concertului propriu-zis.

Cum reușești să ții piept programului încărcat?

Timpul și-a pus amprenta. La început îmi era foarte greu să mă trezesc în fiecare zi, cu zboruri permanente, dar, în timp, organismul deja s-a obișnuit. Recent, am luat cu mine niște prieteni într-un mic turneu și am văzut că și pentru ei a fost extrem de greu. Nu se puteau trezi, a doua zi i-am văzut foarte obosiți – m-au făcut să-mi amintesc de mine pe vremuri.

Despre ochiuri, colecția de ceaiuri, cartofii prăjiți și tigri...

Dacă ai nimeri pe o insulă, cu cine ai alege să fii și ce ai face acolo?

Ar fi minunat să fiu cu o persoană de sex opus, cred că ar fi mai interesant. Probabil că aș încerca să supraviețuiesc, să creez o societate, să-mi creez un instrument muzical din ceea ce-aș găsi pe acolo și să-mi continui viața.

Ce îți place să gătești?

Gătesc foarte puțin, la nivelul unui bărbat, adică ochiuri, cartofi prăjiți și o salată. Asta e maximum ce pot să gătesc.

Care sunt băuturile și mâncărurile tale preferate?

Ador ceaiul. Am acasă o colecție extrem de mare de ceaiuri aduse din majoritatea țărilor în care am fost. Iar în studio, de fiecare dată când produc, am o cană mare de ceai. Deci, sunt un consumator înrăit de ceai negru. Dar și whisky-ul cu lămâie sau cola e printre băuturile mele preferate. În ce privește mâncărurile care îmi plac, am chiar un top gastronomic: pe primul loc e mâncarea chinezească, pe al doilea – grecească, apoi mâncarea moldovenească și pe locul patru – mâncarea libaneză, care se aseamănă foarte mult cu bucătăria noastră.

Îți plac animalele?

Foarte tare! Cel mai tare îmi plac tigrii, apoi câinii și pisicile. Mai rar vezi tigri și mai rar ai posibilitatea să te joci cu ei, dar câinii și pisicile sunt mai accesibili. Aș vrea să am acasă un animal, dar asta ar presupune să-i acord timp, ceea ce, din cauza călătoriilor mele, cred că-i imposibil.

Ce regreți cel mai tare?

Îmi pare rău că petrec foarte puțin timp cu familia, cu prietenii.

Unde ai vrea să te stabilești pe viitor?

Îmi place țara mea, Moldova, de asta și mai sunt aici, și nu în altă parte.

În ce constă fericirea?

Fericirea pentru mine este armonia. Când am numit albumul meu „Find Your Harmony”, multă lume s-a gândit că am avut în vedere „găsește-ți armonia în muzică”, dar eu, de fapt, am globalizat sensul: cum să-ți găsești în viață pacea, dragostea, fericirea. Asta este armonia, e sinonimă cu fericirea.

Ce planuri ai pentru următorii cinci-zece ani?

Voi face tot ceea ce am făcut și până acum: muzică. Dar, în viitorul apropiat, planific și un show al meu, gen Armin Only, care o să se bazeze nu doar pe muzică, dar va avea un concept vizual aparte și mai multe tehnologii noi. O să fie ceva grandios!

Text: Mihaela Cebanu
Foto: arhiva personală






comments powered by Disqus