Natalia Gordienco: Sunt perfecționistă, dar, recunosc, am călcat de multe ori pe aceeaşi greblă

Viața lor în epoca VIP magazin

26/07/2016

Plină de contraste. Când toată lumea o vede ca pe o fiică a soarelui, nouă ne arată şi plânsul în pernă, şi culoarea amurgurilor căutate din inima ei. O adorăm pentru forța de muncă, pentru talent, pentru căderile pe care nu le vedem și pentru urcușurile prin care strălucește. Totuși, cei de la VIP magazin au decis ca să vă prezinte o altfel de Natalie și anume, cea care ne impărtășește amintirile din trecut și dorințele de viitor.

La 12 ani eram un copil naiv, visător, un pui care descoperea lumea. Am simţit primii fiori ai unei simpatii, dar şi ai unei dezamăgiri! Ai mei începeau să îmi permită să merg cu prietenele la tabără… o adevărată glorie pentru mine.

Am 28 de ani, o vârstă pe care nu o ascund, ci chiar mă mândresc de ea. Doar că mă întreb cum de au trecut toţi aceşti ani. Încep să prioritizez lucrurile, să fac diferenţe şi să îmi ofer timpul celor care cu adevărat îl merită.

În adolescenţă visam să am grijă de animalele abandonate. Mi se părea răul suprem să chinuieşti un patruped. E un lucru atât de dur, încât poate ucide orice urmă de omenie. Vreau să cred că fiecare individ are o parte luminoasă în sufletul lui, că sentimentul mercantil nu domină viaţa şi acţiunile noastre. În fond, lumea are nevoie de pace. Da, de o pace mondială, de linişte şi de armonie. Pământul a obosit de arme şi război. Mai bine ar zbura păsări decât rachete.

3533914.jpg Sunt perfecţionistă, dar, recunosc, am călcat de multe ori pe aceeaşi greblă. În ultimii 12 ani am absolvit nu doar liceul şi conservatorul, dar am fost şi încă mai sunt o studentă a vieţii. Am schimbat mulţi „fluturi” în stomac şi am trăit prin multe culori ale destinului. Am călătorit şi am cântat pe scenele multor ţări şi la concursuri, însă, în fiecare zi, sunt interpretul propriei mele vieţi.

3533916.jpgFericirea e să înveţi să dansezi în ploi. Timp de două luni, viaţa mea privată a trecut, metaforic vorbind, prin diverse precipitaţii. Nu obişnuiesc să vorbesc despre acest subiect, dar nu pot să nu menţionez oamenii dragi care mi-au fost alături. Cred că am plătit pentru unele acţiuni pe care destinul nu le-a aprobat. Am adunat cioburile împrăştiate ale sufletului şi am lipit totul la loc, am ridicat fruntea şi am văzut că soarele luceşte şi pentru mine.

Mai multe dezvăluiri citiți în ediția aniversară a revistei VIP magazin!

Text: Doina Popa

Foto: Fotoroom.md






comments powered by Disqus